Політична заява Еволюція ситуації на сході України

Парламент Румунії

Палата Депутатів

Парламентська група національних меншин

Депутат Іван Марочко (Союз Українців Румунії)

Політична заява

Еволюція ситуації на сході України

                                                                                     

           

            Останній звіт ООН з прав людини в Україні свідчить про тривожні факти, які міжнародне співтовариство повинно візьмити до уваги і визначити більш сильну позицію з цього приводу. З 5 вересня 2014 року, день підписання Мінських договоренностей, до 18 листопада цього року було вбито 957 осіб, а число переміщених осіб різко зросло, досягнувши 466.829 осіб.

            Я не хотів починати цю заяву такими негативними зауваженнями, але вважаю, що події на сході України повинні нас тривожити і, на жаль, той оптимізм, який появився у нас при підписанні угоди про припинення вогню, вгасає. Зусилля української влади з Києва щодо нормалізації української політичної сцени не можуть нічого вирішити через протистояння лідерів проросійських сепаратистів, які відмовляються від діалогу та мирного вирішення конфлікту. Ця вся гра в заяви, з якою ми всі вже призвичаялися, лишає за собою реальну проблему цього абсурдного конфлікту, а саме, єдність, суверенітет і територіальну цілісність України, яка під загрозою в останній час.

            Один з моментів непокори перед Києвом, який ясно продемонстрував фальшиві наміри стабілізації ситуації на сході, були так звані вибори, організовані 2 листопада 2014 року, у Донецьку та Луганську, незважаючи на втановлене для початка грудня. Це були провокаційні дії, які надавали неправдиву демократичну легітимацію серйозним порушенням суверенітету та територіальної цілісності України й виправдовували дії сепаратиських лідерів, які порушують національне законодавство України. Як добре було відзначено міжнародною спільнотою, ці так звані вибори порушують не тільки мінські домовленості, але і Конституцію України, та Закон про місцеве самоврядування в Донецьку та Луганську, а їхні результати є недійсними та не можуть бути визнаними.   

            Від імені української громади в Румунії, засуджую будь-яку дію, спрямовану на дестабілізацію української держави, і я відкрито висловлюю підтримку на вирішення цієї надзвичайно складної ситуації за столом переговорів.

На жаль, через таку логіку конфронтації, той хто несе втрати є  український народ. Як вже було показано ще з перших рядків, гуманітарний вимір того, що відбувається протягом більше половини року, в районах східної України, з кожним днем, сягає драматичні акценти. І, не забуваймо, що ми говоримо про 1000 мертвих в той час як перемир'я є дійсним! Крім того, великому числу внутрішньо переміщених осіб додаються потреби реконструкції території, в узгодженю з гуманітарною допомогою в рамках міжнародного права.

У цьому контексті, я вважаю, що кожен геостратегічний актор має моральний обов'язок, щоб покласти людські життя перед будь-якими іншими інтересами, а єдність всіх українців, з сильною міжнародною підтримкою схилить, нарешті, чашу терезів на користь миру.

Рівно рік від початку протестів на площі Незалежності, влада з Києва повинна доказати, що нічого з того, що сталося, не сталося даремно. Нова коаліційна більшість в Парламенті, Президент Порошенко, разом з Урядом, який буде сформований, зобов'язані забезпечити внутрішню стабільність і продемонструвати, що проект модернізації та розвитку України є життєздатним, подуманий для процвітання і безпеки громадян. Зараз, більш ніж коли-небудь нам потрібна єдність та солідарність.

У свою чергу, ми, українці в Румунії, висловлюємо свою підтримку на незалежність, суверенітет і територіальну цілісність України та європейський вибір, так сильно висловлений за останній рік.

 25 листопада 2014 року                                       Депутат Іван Марочко      

Політична заява Голодомор, або засуждення на смерть голодом

 

Парламент Румунії

Палата Депутатів

Парламентська група національних меншин

Депутат Іван Марочко (Союз Українців Румунії)

Політична заява

Голодомор, або засуждення на смерть голодом

            Голодомор, або засудження українців на смерть голодом у 1932-1933 роках радянською владою на чолі зі Сталіним, це чорна сторінка в нашій історії, це геноцид, який забрав близько 10 мільйонів життів, і якого головною метою було управління і в кінці кінців знищення будь-якої форми самовизначення і опозиції, яка могла проявлятися в ті дні серед українського народу. Добре зроблений Сталіним сценарій, з політикою швидкої русифікації, яка включала насильницьку колективізацію сільського господарства, а потім серію надзвичайно жорстких санкцій проти українських сіл нібито непродуктивних в кампанії збору зерна, яка завершилася їх ізоляцією та конфіскацією тварин і їжі,  що перетворило процвітаючу країну з родючими землями на реальне кладовище мільйонів невинних душ. Бажання свободи українців було свідомо анігільоване безпрецедентними методами репресії, а наслідки були катастрофічними: вмирало щодня не менше 25.000 осіб.

            Звісно, що ми не можемо описати у кількох рядках таку складну сторінку в історії українського народу, тому що, в непрямій формі, це призвело б до зменшення драми, яку кожний українець пережив у той час, а також рішучості та сподівань цілого народу.

            Проводячи паралель протягом багатьох років, насмілююся сказати, що ми повинні вчитися з попередніх історичних подій, щоб знати як, пізніше, уникнути подібних катастроф. Як тоді, так і сьогодні, обмеження існують, хоча їх природа різна, але, якщо погланути в історію, можемо зрозуміти де ми знаходимося і що ще треба зробити. Ми не можемо змінити історію, але згадуючи такі трагедії, ми визнаємо страждання і вшановуємо пам'ять тих, хто стали жертвами цих трагедій.

            Ця драма українського народу нікого не може залишити байдужим, ні розміром явища, ні причинами, ні наслідками та політичним значенням. У 2003 році український парламент прийняв резолюцію, яка оголосила голод 1932-1933 років навмисним геноцидом з боку радянської влади проти українського народу. До цих пір, Голодомор був визнаний 24 державами, в тому числі США, Канадою, Ватиканом, Іспанією, Італією, Бельгією, Польщою, Угорщиною і країнами Балтії, і ми сподіваємося, що інші країни визнають те чого Україна не зможе ніколи забути.

            Кожну четверту суботу листопада ми, українці, вшановуємо пам'ять жертв Голодомору, проводимо моменти тиші і запалюємо свічки в пам'ять про багатьох і невинних, які увійшли з гідністю в цю болючу сторінку в історії українського народу.

25 листопада 2014 року                                                    Депутат Іван Марочко

Declaraţie politică al deputatului Ion Marocico

 

Parlamentul României

Camera Deputaţilor

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale

Deputat Ion Marocico (Uniunea Ucrainenilor din România)

Declaraţie politică

Holodomorul sau condamnarea la moarte prin înfometare

                                                                                     

           

Holodomorul sau condamnarea la moarte prin înfometare a ucrainenilor, în anii 1932-1933, de către autorităţile sovietice conduse de Stalin, reprezintă o pagină neagră în istoria noastră, un genocid care s-a soldat cu aproape 10 milioane de victime şi al cărui scop principal l-a reprezentat controlarea şi în cele din urmă anihilarea oricărei forme de autodeterminare şi opoziţie care s-ar fi putut manifesta în acele vremuri, în rândurile poporului ucrainean. Un scenariu bine pus la punct de către Stalin, cu o politică de rusificare rapidă, ce cuprindea colectivizarea forţată a agriculturii, urmată de o serie de sancţiuni extrem de dure împotriva satelor ucrainene aşa-zis neproductive în campania de colectare a cerealelor, care a culminat cu izolarea lor şi cu confiscarea animalelor şi alimentelor, a făcut dintr-o ţară prosperă, cu terenuri fertile, un adevărat cimitir al atâtor milioane de suflete nevinovate. Dorinţei de libertate a ucrainenilor i s-a răspuns, în mod deliberat, cu metode represive nemaiîntâlnite, iar consecinţele au fost dezastruoase: la apogeul fenomenului, nu mai puţin de 25.000 de persoane ajungeau să moară zilnic de foame.   

In mod evident, nu avem căderea de a rezuma un capitol atât de complex din istoria poporului ucrainean la doar câteva rânduri, pentru că, în mod indirect, s-ar reduce drama pe care fiecare ucrainean a trăit-o în acea perioadă şi s-ar estompa rezistenţa, determinarea şi aspiraţiile unui neam întreg.

Făcând o paralelă peste ani, îndrăznesc să spun că din istorie trebuie să învăţăm, pentru a şti cum, mai târziu, să evităm, pentru a avea un răspuns bine pregătit atunci când nu vrem să fim întorşi, în mod forţat, din drumul pe care liber ni l-am ales. Constrângeri au existat şi atunci, există şi acum, chiar dacă natura lor diferă, dar privind fără teamă în urmă, realizăm unde am ajuns şi câte mai avem de făcut. Nu putem schimba istoria, dar prin aducerea la zi a unor astfel de tragedii, recunoaştem suferinţa şi cinstim memoria celor care au căzut victime ale unei asemenea tragedii.  

Această dramă a poporului ucrainean nu poate lăsa pe nimeni indiferent, nici prin dimensiunea fenomenului, nici prin cauze, consecinţe sau semnificaţii politice. In 2003, Parlamentul Ucrainei a votat o rezoluţie prin care foametea din 1932-1933 a fost declarată genocid organizat în mod deliberat de către autorităţile sovietice împotriva naţiunii ucrainene. Până în prezent, Holodomorul a fost recunoscut de 24 de state, printre care SUA, Canada, Vatican, Spania, Italia, Belgia, Polonia, Ungaria sau ţările baltice, şi ne exprimăm speranţa că şi alte ţări vor recunoaşte ceea ce Ucraina nu va putea uita niciodată.

In fiecare a patra sâmbătă din luna noiembrie, noi, ucrainenii, comemorăm victimele Holodomorului, ţinem momente de reculegere şi aprindem lumânări în memoria celor mulţi şi nevinovaţi care au scris cu demnitate această pagină dureroasă din istoria poporului ucrainean.

 25 noiembrie 2014                                      Deputat Ion Marocico       

Evoluţii ale situaţiei din estul Ucrainei

Parlamentul României

Camera Deputaţilor

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale

Deputat Ion Marocico (Uniunea Ucrainenilor din România)

Declaraţie politică

Evoluţii ale situaţiei din estul Ucrainei

                                                                                     

           

            Ultimul Raport al ONU privind situaţia drepturilor omului în Ucraina semnalează fapte îngrijorătoare, care trebuie să dea de gândit întregii comunităţi internaţionale şi să determine poziţii mult mai ferme ale acesteia. Din 5 septembrie 2014, data semnării Acordului de pace de la Minsk, până la 18 noiembrie a.c., au fost ucise nu mai puţin de 957 de persoane, iar numărul persoanelor strămutate a înregistrat o creştere puternică, ajungând la 466.829.

            Nu aş fi vrut să încep această declaraţie cu astfel de remarci negative, dar consider că ultimele evoluţii ale situaţiei din estul Ucrainei trag un puternic semnal de alarmă şi, din păcate, impun un optimism rezervat fată de speranţele pe care ni le făceam în momentul încheierii acordului de încetare a focului. Eforturile constante depuse de autorităţile de la Kiev în vederea normalizării scenei politice ucrainene s-au lovit de resorturile bine întreţinute ale liderilor separatişti pro-ruşi de a mima dialogul şi a refuza soluţionarea pe cale paşnică a conflictului. Dincolo de jocul de declaraţii cu care ne-am obişnuit, rămâne adevărata miză a acestui conflict absurd, şi anume unitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, atât de mult încercate în  aceste vremuri.

            Unul dintre momentele de sfidare la adresa Kievului, care a demonstrat în mod clar falsa intenţie de detensionare a situaţiei l-a reprezentat aşa-zisele ”alegeri” organizate la 2 noiembrie 2014, în regiunile Doneţk şi Lugansk, în pofida celor stabilite pentru începutul lunii decembrie. Acestea  nu au fost altceva decât acţiuni provocatoare suplimentare, menite să confere o falsă legitimare democratică unor încălcări grave ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să justifice acţiunile repetate ale liderilor separatişti, contrare legislaţiei naţionale ucrainene. Cum foarte bine a fost evidenţiat de întreaga comunitate internaţională, aceste aşa-zise “alegeri” au încălcat nu numai pachetul de documente de pace de la Minsk, ci şi prevederile Constituţiei Ucrainei, precum şi Legea privind regimul special de autoguvernare locală în unele raioane din regiunile Doneţk şi Lugansk, rezultatele unui astfel de scrutin fiind nule de drept şi nerecunoscute.

In numele comunităţii de ucraineni din România, am condamnat orice acţiune menită a destabiliza statul ucrainean şi am exprimat în mod deschis susţinerea pentru rezolvarea la masa dialogului a acestei situaţii extrem de complicate.

Din păcate, din această logică a confruntării, poporul ucrainean este cel care are de pierdut. După cum arătam încă din primele rânduri, dimensiunea umanitară a ceea ce se întâmplă de mai bine de jumătate de an în zonele din estul Ucrainei capătă, cu fiecare zi care trece, accente dramatice. Si să nu uităm că vorbim de 1000 de morţi în condiţiile în care armistiţiul este încă în vigoare! In plus, numărului impresionat de persoane dislocate pe plan intern, i se adaugă nevoia imediată de reconstrucţie a zonei, coordonată cu acordarea de asistenţă umanitară, conform principiilor dreptului internaţional. In acest context, consider că datoria morală a fiecărui actor geostrategic este de a pune vieţile omeneşti înaintea oricăror alte interese, iar unitatea tuturor ucrainenilor, alături de o puternică susţinere internaţională vor înclina în cele din urmă balanţa în favoarea păcii.

La exact un an de la începerea revoltelor din Piaţa Independenţei, autorităţile de la Kiev trebuie să arate că nimic din ce s-a întâmplat acolo nu a fost în zadar. Noua coaliţie majoritară din Parlament, Preşedintele Poroşenko,  împreună cu Guvernul care urmează a fi format au datoria de a asigura stabilitate internă şi de a demonstra că proiectul de modernizare şi dezvoltarea a Ucrainei este unul viabil, gândit pentru prosperitatea şi securitatea cetăţenilor. Acum, avem nevoie mai mult decât oricând de unitate şi solidaritate.

La rândul nostru, noi, ucrainenii din România, reiterăm totală susţinere pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi pentru opţiunea europeană exprimată cu fermitate în ultimul an.

 25 noiembrie 2014                                      Deputat Ion Marocico       

Festivalul cântecului şi dansului ucrainean din Banat

Parlamentul României

Camera Deputaţilor

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale

Deputat Ion Marocico (Uniunea Ucrainenilor din România)

Comunicat de presă

privind Festivalul cântecului şi dansului ucrainean din Banat

In perioada 22-23 noiembrie 2014 a avut loc în localităţile Gottlob şi Remetea Mică din judeţul Timiş, Festivalul cântecului şi dansului ucrainean din Banat, organizat de Uniunea Ucrainenilor din România, în colaborare cu Ministerul Culturii.

La eveniment au fost prezenţi domnul deputat Ion Marocico, reprezentantul comunităţii de ucraineni în Parlamentul României, domnul Iura Hleba, preşedintele filialei Timiş a Uniunii Ucrainenilor din România, domnul deputat Cătălin Tiuch, doamna Iaroslava Colotelo, consilier superior în cadrul Ministerului Culturii, reprezentanţi ai autorităţilor locale, alături de numeroşi etnici ucraineni. Festivalul a adus laolaltă grupuri şi ansambluri culturale profesionale ucrainene care îşi desfăşoară activitatea atât în judeţul Timiş, precum "Tânăra Speranţă" din Soca, "Iarba de Mătase" din Lugoj, "Remeteanca" din Remetea Mică, "Calenca" din Ştiuca, "Tinerii Stejărei" din Dragomireşti, formaţia instrumentală Stefan Buciuta şi Nelutu Marocico, precum şi din Rona de Sus, judeţul Maramureş, şi Novisad, Serbia.   

Un moment aparte în cadrul festivalului l-a constituit oferirea doamnei Iaroslava Colotelo, de către domnii Ion Marocico şi Iura Hleba, a unei diplome şi a unei medalii, în semn de recunoştinţă pentru întreaga activitate dedicată susţinerii valorilor comunităţii ucrainene şi implicarea în organizarea a numeroase festivaluri şi evenimente culturale.  

Festivalul a avut ca parteneri media TVR3, TVR Timişoara şi Radio Timişoara. Şi pe această cale, domnul deputat Ion Marocico adresează mulţumiri domnului director Raico Cornea şi doamnei Mihaela Bumbu, realizatorul emisiunii "Cununa ucrainenilor" pentru promovarea culturii minorităţii ucrainene. 

In ziua de duminică, 23 noiembrie a.c., în localitatea Remetea Mică, comuna Maşloc, a fost inaugurat sediul organizaţiei locale a Uniunii Ucrainenilor din România, ocazie cu care au fost evidenţiate activitatea intensă şi eforturile deosebite depuse pentru ca acest sediu să poată fi deschis, de către domnii Nan Vasile şi Hrin Nicolae, reprezentanţi de bază ai comunităţii de ucraineni din zonă. In context, au fost adresate mulţumiri primarului, viceprimarului şi membrilor Consiliului local din comuna Maşloc, care au înţeles necesitatea organizaţiei locale a UUR de a avea un spaţiu destinat activităţilor specifice.     

Totodată, domnul deputat Ion Marocico a purtat discuţii cu reprezentanţii autorităţilor locale din Gottlob şi Masloc, cu cadrele didactice din judeţul Timiş prezente la Festival şi a acordat audienţe. 

 24 noiembrie 2014             

Comunicat de presă

Deputat Ion Marocico (Uniunea Ucrainenilor din România)

Parlamentul României

Camera Deputaţilor

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale

Comunicat de presă

privind votarea în Camera Deputaţilor a Proiectul de Lege privind

Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei

privind micul trafic de frontieră

                                                                                   

Miercuri, 19 noiembrie 2014, Plenul Camerei Deputaţilor a votat în unanimitate Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind micul trafic de frontieră, semnat la Kiev, la 2 octombrie 2014, în marja vizitei de lucru efectuate de domnul Victor Ponta, prim-ministrul României.

Cu această ocazie, domnul deputat Ion Marocico transmite, în numele comunităţii de ucraineni din România, cât şi în nume personal, mulţumiri tuturor membrilor Camerei Deputaţilor care, înţelegând strânsele legături dintre comunităţile aflate de cele două părţi ale frontierei româno-ucrainene, şi-au exprimat votul asupra acestui act normativ, oferind astfel noi perspective consolidării relaţiilor dintre cele două ţări.

Prin prevederile sale, Acordul va fi de un real folos atât comunităţilor de ucraineni din România, cât şi comunităţilor de români din Ucraina, aflate în zone situate la o distanţă de 30 de km de o parte şi de alta a frontierei comune, care poate fi extinsă până la maximum 50 de km de linia de frontieră, în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita prevăzută iniţial. Acordul reglementează condiţiile de desfăşurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat de către rezidenţii din zona de frontieră a României şi a Ucrainei, care intenţionează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat din motive sociale, culturale, familiale sau întemeiate economic, pe o perioadă care să nu depăşească 3 luni de şedere neîntreruptă.

Acordul constituie un nou element de referinţă în dialogul politic româno-ucrainean, reflectând totodată interesul Uniunii Europene ca frontierele cu vecinii săi să nu constituie un obstacol pentru cooperarea economică şi socială regională.

 19 noiembrie 2014                                               

Din activitatea deputatului UUR – Ioan Marocico

Parlamentul României

Camera Deputaţilor

 

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale

Deputat Ion Marocico (Uniunea Ucrainenilor din România)

Comunicat de presă

privind activitatea din perioada 10-12 noiembrie 2014,

în judeţele Suceava, Botoşani şi Iaşi

                                                                                     

In perioada 10-12 noiembrie 2014, domnul deputat Ion Marocico, reprezentantul Uniunea Ucrainenilor din România în Parlamentul României, a efectuat mai multe vizite în comunităţile de ucraineni din judeţele Botoşani şi Iaşi, precum şi în judeţul Suceava, unde a avut o întâlnire cu domnul consul general Vasyl Boiechko.

 Convorbirile cu domnul consul general au avut loc în contextul deciziei Ministerului ucrainean de Externe de a suspenda, din lipsa fondurilor necesare funcţionării, activitatea Consulatului General al Ucrainei de la Suceava, începând cu data de 15 noiembrie 2014. Cu această ocazie, domnul deputat a evidenţiat, în mod deosebit, activitatea domnului consul general şi a întreg colectivului misiunii, pe durata mandatului de reprezentare a Ucrainei în România, şi şi-a exprimat speranţa identificării unei soluţii care să permită redeschiderea acestui oficiu consular, cât mai curând posibil. In numele comunităţii de ucraineni din România, domnia sa a adresat consulului general al Ucrainei la Suceava mulţumiri pentru sprijinul acordat cetăţenii ucraineni din zonă în rezolvarea chestiunilor concrete cu care aceştia s-au confruntat, cât şi pentru efortul de a contribui la intensificarea dialogului intercultural, la promovarea la nivel regional a imaginii comunităţii ucrainene, ceea ce a dus la aprofundarea relaţiilor bilaterale dintre România şi Ucraina. Totodată, la Suceava, reprezentantul Uniunea Ucrainenilor din România în Parlamentul României a mai purtat discuţii referitoare la situaţia minorităţii ucrainene din judeţ cu domnul Ilie Niţă, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, reprezentanţi ai presei locale şi membri ai comunităţii de ucraineni.

In cursul zilei de marţi, 11 noiembrie a.c., domnul deputat Ion Marocico s-a aflat în comuna Mihăileni din judeţul Botoşani, unde a participat la implementarea proiectului „Implicarea părinţilor în educaţia plurilingvă şi interculturală”, desfăşurat la Şcoala Gimnazială „Ion Păun Pincio”. La eveniment au luat parte, alături de numeroşi părinţi, cadre didactice şi elevi aparţinând minorităţii ucrainene, domnii Laurenţiu Barbacariu şi Constantin Răileanu, primarul şi, respectiv, viceprimarul comunei Mihăileni, doamna Simonica Sercola, directorul şcolii, precum şi doamna Mihaela Huncă, inspectorul şcolar judeţean. Plecându-se de la premisa că părinţii pot avea un rol important nu numai în familie, ci şi la şcoală, proiectul îşi propune respectarea identităţii etnice, dezvoltarea capacităţii elevilor de a relaţiona cu ceilalţi, promovarea dialogului, susţinerea multilingvismului, valorificarea fondului cultural şi realizarea unui proces dinamic de identificare a unui spaţiu comun de desfăşurare a comunicării, etc. Un program artistic special de cântece şi dansuri ucrainene a fost prezentat de Grupul „Vesna”.

Cu acest prilej, domnul deputat Ion Marocico, adresează mulţumiri doamnei profesor Claudia Semciuc, coordonatoarea  Grupul „Vesna”, şi domnului Victor Semciuc, preşedintele filialei Botoşani a Uniunii Ucrainenilor din România, pentru implicarea în promovarea tradiţiilor, obiceiurilor şi culturii ucrainene. Programul de la Botoşani a cuprins şi o întâlnire cu membri ai comunităţii ucrainene din judeţ.

In judeţul Iaşi, domnul deputat Ion Marocico s-a întâlnit cu studenţii ucraineni care frecventează cursurile facultăţilor ieşene, cu domnul Victor Hrihorciuc, preşedintele filialei Iaşi a Uniunii Ucrainenilor din România, precum şi cu membri ai comunităţii ucrainene din judeţ. O problemă aparte abordată pe parcursul discuţiilor a constituit-o solicitarea adresată domnului deputat de a iniţia demersuri pentru construirea în Iaşi a unei biserici ortodoxe ucrainene, în care să se slujească în limba maternă.

 13 noiembrie 2014                                                 

Din activitatea deputatului UUR – Ioan Marocico

Парламент Румунії

Палата Депутатів

Парламентська група національних меншин

Бухарест, 11 листопада 2014 р.

Панові Генеральному консулові Василеві Боєчко 

Генеральне консульство України в Сучаві

           

Вельмишановний пане Генеральний консул,

Як відомо, через кілька днів, вступить в силу рішення Міністерства Закордонних справ України закрити, через брак коштів, необхідних для діяльності, кілька консульських представництв, серед яких і Генеральне Консульство України в Сучаві. З цього приводу хочу висловити свою тривогу, насамперед, тому що, протягом тривалого часу, українська громада в повітах Сучава, Марамуреш та Ботошани, яка числить більше 40.000 осіб, знаходила тут реальну допомогу у вирішенні своїх конкретних проблем.

У зв'язку з цим, я хотів би підкреслити, зокрема, заангажованість та готовність, яку доказали Ви та Ваші співробітники протягом усієї діяльності представництва України в Румунії, і передати Вам найщирішу повагу Вашим зусиллям для зміцнення міжкультурного діалогу та просування іміджу української громади в регіональному плані.

Вважаю, що ці 13 років діяльності консульського представництва в Сучаві позитивно відзначились на житті нашої громади і дали нову перспективу двостороннім відносинам між Румунією та Україною, зміцнюючи міжособистнісні стосунки, які стоять в основі для розвитку зв'язків між цими двома країнами і реалізації проектів, що представляють спільний інтерес та взаємні вигоди.

            Від імені української громади в Румунії та від мого власного, хочу побажати Вам успіхів у Вашій подальшій дипломатичній діяльності і висловити надію на знайдення оптимального рішення для якнайскоршого повторного відкриття Генерального Консульства України в Сучаві. 

Прошу Вас, пане Генеральний консул, прийняти запевнення у моїй вельми високій до Вас повазі.

             

                                                                        Депутат Іван Марочко

                                                                Союз Українців Румунії

Din activitatea deputatului Ioan Marocico

Din activitatea deputatului Ivan Marocico

Agenda deputatului UUR – Ioan Marocico

Лист П. Павлові Клімкіну, Міністру закордонних справ України

Парламент Румунії

Палата Депутатів

Парламентська група національних меншин

Бухарест, 5 листопада 2014 р.

Панові Павлові Клімкіну

Міністру закордонних справ України

            Вельмишановний пане Міністре,

Ми дізналися про рішення Міністерства закордонних справ України закрити, через відсутність коштів, необхідних для діяльності, кілька консульських представництв, серед яких і Генеральне Консульство України в Сучаві, починаючи з 15 листопада 2014 року.

Не дивлячись на фінансові обмеження, які зрозумілі в сьогоднішньому складному контексті, ми вважаємо, однак, що наслідки такого рішення негативно вплинуть на українців, які проживають в цьому районі і які, протягом 13-и років, отримували консульські послуги від консульського представництва в Сучаві. Ми підкреслюємо це, тому що, як Ви знаєте, в повітах Румунії Ботошани, Марамуреш та Сучава українська громада числить більше 40 000 осіб, які, через свою громадську діяльнісь, збільшили не тільки свою згуртованість, але заохочували і тісні зв'язки з Україною.

Від імені української громади Румунії, а також і від мого власного, прошу Вас переглянути рішення про припинення діяльності Генерального Консульства України в Сучаві, враховуючи в тому числі можливість подальшої діяльності з меншим числом персоналу.   

Якнайскорше повторне відкриття консульського представництва в Сучаві передало б чіткий сигнал підтримки українців Буковини з боку Києва та допомогло б у розв’язанні їхніх проблем, через використання всіх дипломатичних джерел.

З надією знайти вигідне рішення для розв'язання вище представленого, прошу Вас, вельмишановний пане Міністре, прийняти запевнення у моїй вельми високій до Вас повазі.

             

                                                                                   Депутат Іван Марочко

                                                            Союз Українців Румунії