miercuri, 3 decembrie 2008

600 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE SCRISĂ A ORAŞULUI CERNĂUŢI


Mihai TRAISTA
În data de 8 octombrie 2008 oraşul ucrainean Cernauţi a împlinit şase secole de la prima sa atestare scrisă, este vorba despre «Hrisovul lui Aleandru cel Bun de la 1408», păstrat în arhivele Muzeului de stat de Istorie a Rusiei.
Datorită Centrului Cultural şi de Informare al Ambasadei Ucrainei în România, Uniunii Ucrainenilor din România, Consiliului Orăşenesc Cernăuţi şi Fundaţiei Culturale a Ucrainei Filiala regională Cernăuţi, evenimentul a fost sărbătorit şi la Bucureşti pe 30 octombrie 2008.
Sărbatoarea a început la Muzeul Municipiului Bucureşti, cu vizitarea expoziţiei de fotografie, pictura si bibliofilie, sub genericul «Cernauţi ieri, azi, măine», despre care primarul oraşului Cernauţi, Nikolae Fedoriuk, a precizat, că este prima expoziţie consacrată Cernăuţiului într-o ţară membră a Uniunii Europene, deasemenea au ţinut, fără excepţie, să sublinieze valoarea pe care o dă Cernauţiului mozaicul de naţionalităţi şi confesiuni religioase care convieţuiesc aici. Nu a fost uitata nici o alta calitate a oraşului de pe Prut: tinereţea, data de cei peste 40.000 de studenţi, la o populaţie de 250.000 de locuitori. Piesa de bază a expoziţiei de la Muzeul de Istorie a Bucureştiului a fost, desigur, copia primei atestări scrise a oraşului Cernăuţi, dar şi expoziţia de carte şi ediţii pereiodice în limba română, precum şi expoziţia de pictură «Pictorii Cernăuţiului».
În numele Muzeului de Istorie a Bucureştiului, doamna director-adjunct Constanţa Dolea, i-a invitat de pe-acum pe reprezentanţii oraşului Cernauţi la manifestările care vor avea loc în luna septembrie anul viitor, cu ocazia împlinirii a 550 de ani de la atestarea documentara a capitalei noastre, iar reprezentanta Ministerului Culturii şi Cultelor din România, consilierul Ana Maria Graur, a exprimat convingerea ca asemenea întălniri româno-ucrainene vor căpăta amploare în perioada următoare şi s-a întrebat, fără răspuns desigur, ce surprize ne mai rezerva Ucraina pe acest plan. Deasemenea Preşedintele Uniunii Ucrainenilor din Romania, deputatul Ştefan Buciuta, a oferit mici daruri simbolice oaspeţilor de seama. La manifestare au fost prezenţi şi reprezentanţii corpului diplomatic ucrainean, precum şi reprezentanţii cercurilor culturale şi publice din România.
Iar după amiază la Centrul Cultural al Ambasadei Ucrainene, a avut loc Vernisajul expoziţiei artistei plastice L. Bogdan «Florile Bucovinei» şi un moment poetic «Oraşul dragostei noastre», la care au participat poeţii din Cernăuţi, precum Vitali Kolodii, preşedintele Filialei regionale Cernăuţi a Uniunii Scriitorilor din Ucraina, cel mai apreciat traducător, în ucraineană al lui Eminescu, care împreună cu scriitorul ziaristul şi traducătorul Mircea Lutic, membru Uniunii Scriitorilor din Ucraina au emoţionat asistenţa cu recitarea strofelor «Luceafărului» în limbile română şi ucraineană, dar şi poetul şi Arcadie Opaiţ, preşedintele Asociaţiei culturale române «Mihai Eminescu», Om Emerit al Culturii din Ucraina, laureat al prestigioaselor premii literare ,«George Coşbuc» şi ,«George Bacovia» din România, distins de Preşedintele Republicii Moldova cu medalia jubiliară ,«Mihai Eminescu» şi cu o distincţie prezidenţială pentru activitate pe tărâmul culturii semnată de Preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenko, membru Uniunii Scriitorilor din Moldova şi România, dar nu şi din Ucraina, care pe lângă celebrele sale versuri: «A ieşit din mine Dumnezeu.../ S-a dus/ Apoi/ s-a întors/ Căci n-a găsit în lume/ un adăpost mai bun», a povestit despre ce a îndurat atât el cât şi alţi români sub opresiunea sovietică, din partea unora pe care acum «această Românie oarbă şi miopă îi primeşte cu braţele deschise şi îi face membrii corespondenţi ai Academiei sale naţionale», – a spus poetul român din Ucraina.
O surpriză plăcută pentru ospeţii ucraineni, a fost momentul poetic, oferit de poetul şi prozatorul ucrainean din România Ivan Kovaci, dar şi de domnul Teofil Rendiuc, Ministrul-Plenipotenţiar a Ambasadei Ucrainei în Romănia, care a dăruit oaspeţilor câte un exemplar din lucrarea sa «Hatmanul Ucrainei Ivan Mazepa – Moldova şi România.
Ziua sa terminat cu un concert al Ansamblului Academic Emerit Bucovinean de Cântec şi Dans din Ucraina, din cadrul Filarmonicii Cernauţi, condus de Andrii Kuşnirenko, Laureat al Premiului Naţional «Taras Şevcenko» şi cu recitalul de muzica uşoara ucraineana, şi româna al artistului emerit Ivo Bobul, pe scena Teatrului de Comedie.

Un comentariu:

Anonim spunea...

e foarte bine ca ucrainenii au acceptat ca Cernautiul e romanesc. Felicitari!